Recunoștința transformă ceea ce avem în suficient.
Goana nebună după următorul lucru pe care vrem să îl obținem pălește în fața aprecierii sincere a ceea ce avem aici și acum.
O inimă recunoscătoare este un magnet pentru miracole.
Recunoștința îți creează un scut protector împotriva negativității, te face cu cel puțin 25 % mai fericit, îți crează noi căi neuronale în creier ( cu cât ești mai recunoscător, cu atât devine mai ușor să fii recunoscător), elimină stresul, vindecă mintea și corpul, îmbunătățește somnul, dă un boost uriaș stimei de sine și performanței, iar, poate cel mai important, ne ajută să îmbunătățim relațiile cu noi înșine și cu cei din jur.
Azi, în timp ce făceam yoga, mi-a trecut prin cap să împart cu tine un ritual pe care l-am creat pentru mine, după vizita în Bali, de anul trecut.
Dacă ar fi să îți spun un lucru pe care Bali m-a învățat, acela este să fiu întotdeauna, întotdeauna, dar întotdeauna recunoscătoare.
Să fiu într-o cultură total necunoscută și să fiu primită cu atât iubire, energie pozitivă și entuziasm, cum nu am fost primită în nici o altă țară, m-a făcut să-mi doresc și mai mult să înțeleg ce fac balinezii diferit de restul lumii.
Ocazia să fiu acolo și să îi observ în mediul lor natural a fost o binecuvântare pentru suflet.
Balinezii nu au prea mulți bani și duc vieți foarte modeste. Economia de acolo este pe butuci, iar mare parte din ei trăiesc din turism.
Cu toate astea, ce ai să vezi acolo, în fiecare zi, demostrează că nu banii sau bunurile îți aduc fericirea, ci pacea interioară.
Doar spun Bali și imediat, gândul mi se duce la fețele lor senine, zâmbitoare și pline de recunoștință.
În fiecare dimineață, au un ritual prin care își exprimă recunoștința către zeii lor, pentru sănătate, liniște, mâncare pe masă, vitalitate.
În fiecare dimineață, îi vei vedea pe toți, ieșind în fața curților și lăsând un fel de ofrandă zeilor:
- Flori proaspete, o lumânare aprinsă și ceva de mâncare.
Nu există zi în care să omită să facă asta.
Am întrebat-o pe gazda mea din Ubud, dacă sar vreodată peste acest ritual și ea mi-a răspuns:
Să simți recunoștință și să nu o exprimi este ca și cum ai ambala un cadou, fără să-l dăruiești!
Suci, gazda mea din Ubud, mi-a spus că nimeni nu este forțat să-și exprime recunoștința zilnic, dar că, oamenii din Bali, nu văd o modalitate mai bună de a-și începe ziua.
Cât am fost acolo, am început să mă alătur acestui ritual și, după ce am revenit în Londra, am continuat o perioadă să pun flori proaspete unori statuete cu zei, luate ca amintire din Bali.
Am luat o pauză când am dus statuetele în România și nu am mai fost pe lângă ele, ca să fiu inspirată să le pun flori proaspete.
Îți jur, să le văd în fiecare zi și să pregătesc flori proaspete era un sentiment tare minunat și un reminder extraordinar să exprim recunoștința.
De fiecare dată când făceam asta, simțeam că-mi purifică sufletul.
Parcă era așa, un fel de curățare spirituală, greu de exprimat în cuvinte.
Faptul că nu am mai avut statuile cu mine, m-a făcut să găsesc o altă modalitate de a aplica învățăturile din Bali.
Ce am făcut în schimb?
Mi-am creat o provocare numită “Mulțumesc!”.
Ca să nu devin un mic papagal ce mulțumește prea mult și sperie oamenii din jur, care se plâng tot timpul, dar nu mulțumesc niciodată, am decis să-mi declar, la începutul fiecărei luni, o zi când exprim recunoștința la puterea turbo.
De când mă trezesc și până seara când mă bag la somn, caut cât mai multe ocazii să spun un autentic “Mulțumesc!” oamenilor din jur, oamenilor din viața mea, caserițelor din magazine, șoferilor de autobuz, celor care mă lasă să trec pe trecerea de pietoni, celor care mă ajută, celor care sunt în viața mea pur și simplu, celor care mă ascultă mereu, familiei mele, celor care mă fac să zâmbesc, tuturor celor care îmi ies în cale.
Ziua “Mulțumesc!” este ziua în care nivelul meu de fericire atinge, de obice, cote maxime!
Inima se încarcă cu și mai multă energie pozitivă.
Simt că recunoștința pictează fețe zâmbitoare peste tot ce atinge.
Am observat că, atunci când exprim recunoștință, se naște în mine o putere calmă, greu de explicat în cuvinte, o bucurie silențioasă, în care-mi doresc să mă scald tot mai mult.
Orice suferință se termină acolo unde începe recunoștința, așa că, te provoc să experimentezi în același timp cu mine ziua “Mulțumesc!”, mâine sau în orice zi vrei tu.
Încearcă asta:
- Seara. Setează-ți intenția înainte de culcare că următoarea zi vei fi super recunoscător și vei spune “Mulțumesc!” tuturor celor pe care îi întâlnești în calea ta.
- Dimineața. Privește-te în oglindă, în ochi, și spune-ți “Mulțumesc!”. Tu ești prima persoană pe care o întâlnești în calea ta și singura persoană care ți-a fost mereu alături, din prima ta zi pe acest pământ.
- În timpul zilei. Spune “Mulțumesc!” ori de câte ori ai ocazia. Fii cu adevărat prezent, privește oamenii în suflet și spune “Mulțumesc!”. Trimite mesaje cu “Mulțumesc!” persoanelor care sunt departe. Scrie mesaje de mână cu “Mulțumesc!” colegilor tăi. Privește cerul și spune “Mulțumesc!” pentru o nouă zi. Pune un zâmbet pe buze și spune “Mulțumesc!” că poți zâmbi.
- Seara. În pat, înainte de a închide ochii și a zburda spre tărâmul viselor, analizează cum te-ai simțit să împarți atât de mulți “Mulțumesc!”. Spune “Mulțumesc!” și continuă spre visare.
- Dacă să spui “Mulțumesc!” mai des ți-a adus un boost de bucurie, alege să spui “Mulțumesc!” mai des sau alege, ca mine, o zi, în fiecare lună, în care să inunzi tot mediul înconjurător cu recunoștință. Fericire garantată!
Recunoștința este scânteia care aprinde bucurie în inimile oamenilor, oricât de prăfuiți și încercați de viață ar fi.
Partea cea mai bună?
“Mulțumesc!” are și el efect de undă!
Cu cât îl împrăștii mai mult pe “Mulțumesc!” prin aer, cu atât mai mult lumea îl va prinde și va continua să îl împrăștie prin aer.
Am fost anesteziați, cumva, să uităm ce contează cu adevărat, dar e ok.
Ne revenim noi.
“Mulțumesc!” e tot ce putem spune tuturor oamenilor și evenimentelor, indiferent de natura lor.
Recunoștința trebuie să fie mereu prezentă pentru toate lecțiile.
Din ele învățăm, creștem și evoluăm.
Să ne amintim ceea ce contează cu adevărat și să trăim ce contează cu adevărat, este cea mai tare chestie!
Stă în puterea noastră să deschidem ușa către abundența care aprinde scânteia bucuriei.
Cheia care o deschide?
“Mulțumesc!” ?✨?