Cred că există ce ne dorim noi… și apoi ce vrea viața să experimentăm.

Ultima perioadă a fost mai grea decât cuvintele pot descrie.

Foarte multă muncă și, în același timp, curse Londra-România, ore petrecute prin Urgență la Constanța, ore multe adunate pe autostrada soarelui în drum spre spitalul de la Cernavodă și între Cernavodă și sat.

Nu m-am oprit nici măcar o secundă să spun că nu mai pot, că e greu, că am obosit.

Am continuat ca un hamster pe rotiță sperând că se va face bine și de data asta.

După 5 ore prin urgența de la Constanța și auzind-o cum se plângea încontinuu de durere, în timp ce medici și asistente care o puteau ajuta o ignorau complet, împreună cu rugămințile mele disperate să o ajutăm, să îi alinăm durerea, am cedat. Aterizasem în România și de la aeroport mă dusesem să o iau în primire la urgență. Orele treceau și imaginea deprimantă cu o mulțime de oameni în dureri, combinată cu nepăsarea personalului din spital și cu sunetele ei de durere m-au ajuns. Am ieșit afară și am plâns, cu sunet. Îmi venea să urlu… de neputință.

A ajuns acolo, fix când am ajuns și eu. M-am bucurat că nu a fost singură măcar.

Era conștientă, m-a privit cu speranță și mi-a zis… Dumnezeu te-a trimis.

Nu te las mamaie, trecem noi și peste asta.

Nu mă lăsa, puiul lui mamaia.

Pe la 5 dimineața, după mult chin și momente când îmi venea să le iau la bătaie pe asistentele ce citeau cărți pe telefon cu nepăsare, în timp ce toți oamenii din urgență din jurul lor aveau nevoie de îngrijiri medicale, am simțit că am trecut un hop.

Ambulanța a dus-o la spital la Cernavodă și acolo avea să primească îngrijiri medicale pentru a se face bine.

Un rollercoaster de emoții, o mulțime de oameni buni și mai puțin buni. Momente de bucurie când își revenise, până la o cădere masivă când, câteva săptămâni mai târziu, după ce am coborât din avionul de Londra în Constanța să aflu că s-a dus.

Nimeni și nimic nu te pregătește pentru astfel de momente.

Oamenii din jur vor încerca să justifice inutil de ce ar trebui să fie mai ușor când pierzi pe cineva, dar logica nu se împacă bine cu sufletul în astfel de momente.

S-ar putea să-ți placă și:  La mulți ani, femeie!

Mi-am dat timp să înțeleg, să accept, să procesez. Să mă observ și să-mi ofer compasiune în tot procesul. Mai conștientă ca niciodată, deși vindecarea nu este 100% completă, am reușit să transform durerea în echilibru și să păstrez amintirea ei vie, purtând-o în sufletul meu oriunde aș fi.

Am găsit modalități să mă conectez cu mine și cu ea.

Ca un alchimist, am transformat durerea în ceva ce-mi permite să-mi continui călătoria cu înțelepciune și putere.

Experiența asta mi-a activat și mai mult puterea interioară.

Și nu, nu a fost ușor. Deloc.

Cum să faci și tu asta, asta mi-am promis să împărtășesc în Trezește-te. Cartea 9. Vindecă Durerea Pierderii.

Cum să înțelegi ce se întâmplă în interior și de ce suportul oamenilor din exterior nu ajută mereu.

Cum să te vindeci din interior în exterior.

Cum să pui gălăgia despre cum ar trebui să procesezi și cum ar trebuie să treci peste și să-ți permiți să procesezi și să treci peste în modul tău unic.

Dacă ai pierdut pe cineva drag, o relație, un job sau orice altceva ce ți-a lăsat un gol în suflet, te invit la Lansarea Trezește-te. Cartea 9. Vindecă Durerea Pierderii unde, împreună cu invitații speciali: Ioana Tudor, Magda Bei și Matei Florin, vom împărtăși vulnerabil propriile pierderi și trăiri, ca să dăm tuturor permisiunea de a simți ceea ce trebuie simțit pentru facilitarea vindecării la nivel celular.

Când? Pe 8 septembrie, ora 18:00, la Hotel Continental Forum din Constanța.

Participarea este gratuită și se face numai cu rezervare prin email la contact@cristinajoy.ro sau mesaj Whatsapp la +40721395250

La final, vom avea un exercițiu de lansare lampioane care-ți va atinge sufletul și care te va lăsa eliberat, plin de iubire și recunoștință pentru viață și experiența asta umană din care facem toți parte.

Lampioanele vor fi oferite gratuit tuturor participanților.

Abia aștept să ne vedem! Împreună trecem peste orice!

Dacă ai suferit, suferi și nu ți-e ușor… mai mult ca oricând vreau să-ți reamintesc că te iubesc și cred în puterea ta de a depăși orice. 💖

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *