Eram la capătul unei zile lungi și grele când am primit telefonul. Vocea de la celălalt capăt, calmă, dar plină de durere, mi-a spus că mamaia mea nu mai este.
Mamaia era stâlpul copilăriei mele, un reper de stabilitate și iubire necondiționată. Locul pe care sufletul meu l-a numit și încă îl numește acasă.
Am simțit cum inima mi se oprește, cum totul în jurul meu se prăbușește într-o secundă. Durerea era copleșitoare. Am plâns, am urlat, am simțit că nimic nu va mai fi la fel. Dar, după acele prime momente de disperare, mi-am dat seama de ceva fundamental: durerea era reală, puternică, există în prezent. În schimb, suferința pe care o purtam în mine multe zile după părea să crească dintr-un loc mai adânc, ceva ce eu alimentam fără să-mi dau seama. Atunci am realizat…
Durerea este ca o furtună
Durerea este ca o furtună puternică. Când vine, ne lovește cu o forță de neoprit. Nu avem control asupra ei. Nu putem să o evităm, la fel cum nu putem evita vânturile puternice și ploaia torențială. Dar suferința – ei bine, aceasta este ca încercarea de a rezista furtunii. În loc să ne adăpostim sau să o lăsăm să treacă, ne luptăm cu vântul, ne agățăm de fiecare rafală, insistăm că nu ar trebui să fie aici. Această rezistență nu face decât să ne slăbească, prelungind disconfortul și chiar suferința.
Adevărul este că durerea este o parte inevitabilă a vieții, dar suferința prelungită nu este. Pierderea unei persoane dragi, a unui loc de muncă sau chiar a unei identități nu poate fi evitată, dar putem învăța să ne gestionăm răspunsul la ea.
Asta este ultima poză pe care am apucat să o facem împreună. Așa mi-o voi aminti mereu. Puternică, luptătoare, senină. 💖🥺
Cum să învingem suferința: pași simpli pentru vindecare
- Acceptă durerea ca pe un fapt inevitabil
Primul pas pentru a suferi mai puțin este să acceptăm că durerea face parte din viață. Pierdem oameni, oportunități și uneori chiar versiuni ale noastre. În loc să evităm sau să negăm durerea, trebuie să o acceptăm ca pe o realitate a existenței. Refuzul de a simți durerea nu face decât să prelungească procesul de vindecare. - Simte și eliberează durerea
Deseori, suferința vine din incapacitatea noastră de a permite durerii să fie prezentă. În loc să o simțim și să o procesăm, o reprimăm sau ne afundăm în gânduri repetitive. Îngăduie-ți să simți durerea în totalitate. Plângi, vorbește despre ea, scrie despre ea. Lasă-ți emoțiile să curgă, fără a te teme de ele. Odată ce durerea este eliberată, suferința își pierde puterea asupra ta. - Fii prezent în durere, nu în suferință
Mintea noastră are o tendință naturală de a ne duce înapoi la momentul pierderii, repetând scenarii și gânduri care ne mențin blocați în suferință. Încetează să te întrebi „ce-ar fi fost dacă” sau „de ce s-a întâmplat așa?”. Aceste gânduri nu fac decât să prelungească suferința. Fii prezent în ceea ce simți acum, fără a te atașa de trecut. - Învață din durere
Durerea nu este doar o povară, ci și un profesor. Fiecare pierdere vine cu o lecție prețioasă despre viață, despre tine și despre ceea ce contează cu adevărat. În loc să privești pierderea doar ca pe o tragedie, caută în ea înțelepciunea și oportunitatea de creștere. Ce ai învățat din această experiență? Cum te-a schimbat ea în bine? Cum ai putea să te focusezi pe lucrurile cu care ai fost binecuvântat în tot timpul petrecut înaintea pierderii, în loc să te focusezi exclusiv pe pierdere? Când m-am oprit și am realizat cât de binecuvântată am fost să o am pe mamaia mea până la vârsta asta, am conștientizat la un alt nivel cum ne putem bloca singuri printr-un dezechilibru de perspectivă. - Încetează să te învinovățești sau să dai vina pe alții
Una dintre cele mai frecvente surse de suferință este tendința de a ne învinovăți pentru pierderi sau de a găsi vinovați. Aceste gânduri ne blochează în suferință. Adevărul este că unele lucruri sunt pur și simplu dincolo de controlul nostru. Iartă-te pe tine și pe ceilalți și permite-ți să mergi mai departe. - Creează-ți o nouă normalitate
Pierderea schimbă lucrurile. Viața nu va mai fi la fel, și este în regulă. În loc să te agăți de cum era înainte, începe să construiești o nouă normalitate, adaptată la ceea ce este acum. Acest proces poate include noi obiceiuri, noi relații sau chiar o nouă perspectivă asupra vieții. Durerea ta face parte din tine, dar nu trebuie să te definească.
Durerea te poate întări, suferința te poate distruge
Când pierdem ceva sau pe cineva, durerea este inevitabilă. Dar suferința pe termen lung este o alegere.
E musai să îți subliniez asta în cel mai simplu mod, pentru că vreau să nu mai suferi inutil.
Durerea – este reală, foarte puternică imediat după un eveniment de pierdere. Procesată corect, poate fi eliberată și echilibrul interior restaurat într-un timp relativ scurt.
Suferința – este o iluzie. Este creată de repetarea pe ecranul minții de scenarii negative sau de retrăirea pe repeat a acelorași imagini/ gânduri negative. Practic, suferi pentru că repeți în mintea ta, din nou și din nou, semnificații negative pe care le dai unui eveniment care nu a fost în controlul tău.
Prin acceptarea durerii și eliberarea suferinței, putem găsi puterea de a merge mai departe și de a ne reconstrui viețile. Îți poți permite să simți, să plângi și să te vindeci, fără să te afunzi în acea suferință constantă care ne împiedică să trăim cu adevărat.
Las cu tine un gând pe care mi-l repet deseori: viața este fragilă și imprevizibilă, dar puterea de a ne ridica din durere și de a merge mai departe este cea care ne definește. Și tu o ai.
Nu este ceea ce se întâmplă. Este ce alegem să facem cu ceea ce se întâmplă. Asta definește calitatea vieții noastre.
Parcă o aud din cer: “Bravo, mamaie!” 🥺💖
Ca un alchemist priceput, am transformat durerea în creativitate. Magia cu care fac asta curge atât de natural prin mine.
Scrisul m-a ajutat să înțeleg și să mă înțeleg. Să procesez. Să conștientizez viața la un nivel mai profund. Să retrăiesc amintiri frumoase. Să văd întregul spectru de emoții și experiențe pe care am avut ocazia să le trăiesc cu mamaia mea. Să simt recunoștință în fiecare celulă a mea. Mulțumesc enorm, mamaie! Ai avut un rol atât de important în formarea mea ca om! 💖
Scrisul mi-e alinare, eliberare și conexiune cu divinul. Mi-a permis să simt, să fiu vulnerabilă, să-mi deschid sufletul și să permit altora să pătrundă în el, sperând că asta le va da și lor permisiunea să simtă, să fie vulnerabili și să permită altora să pătrundă în el, la rândul lor. Când permitem altora să aibă acces la ce se întâmplă în sufletul nostru, le permitem onoarea de a ne fi acolo, de a ne sprijini și de a ne alina durerea, prin simpla lor prezență.
Relațiile beneficiază atât de mult din vulnerabilitatea și abilitatea noastră de a ne deschide sufletul așa cum este… imperfect, complicat, cu multe culori, trăiri și nuanțe.
Această experiență dureroasă și călătoria spre vindecare s-au transformat în cartea mea, “Trezeste-te. Cartea 9, Vindecă durerea pierderii. Cum să transformi suferința în echilibru”.
Este un ghid de suflet pentru toți cei care trec prin orice tip de pierdere. Lansarea a avut loc pe 8 septembrie, alături de invitați speciali precum Magda Bei, Mery Mambet, Matei Florin, Ioana Tudor și Marius Gabriel.
Wow! A fost o zi în care a trebuit să mă opresc un pic și să mă uit la tot ce am creat până acum.
Să mulțumesc oamenilor minunați din viața mea, care-mi sunt mereu acolo, cu intenții pure.
Să realizez că pe măsură ce evoluez, peisajul din jurul meu se va schimba și el, iar asta e ok.
Să apreciez, să trăiesc, să simt bucuria pentru tot ce a fost, este și va fi.
Este al treilea an consecutiv, când, de ziua mea de naștere, lansez o carte din seria “Trezește-te”.
“Trezește-te” este moștenirea pe care vreau să o las în urma mea. Este o călătorie de evoluție din toate punctele de vedere, o serie de povești crude, experiențe umane și lecții care te vor scuti de multă suferință. Această scurtătură a fost creată din curajul de a ieși din zona de confort și de a mă muta într-o țară nouă, fără să vorbesc fluent engleza, precum și din sute de conferințe, workshopuri, traininguri și cursuri cu oameni de top în dezvoltarea personală la nivel global, și, mai ales, din greșelile, experiențele și eșecurile mele.
Un fel de: “Învață și din greșelile mele, nu vei avea timp să le faci tu pe toate oricum!”
Cu suișuri și coborâșuri! Imperfectă, plină de provocări și nicidecum ușoară, această călătorie mă va face mereu să strig cu entuziasm: 👣 Ce călătorie genială! 🥳
Invitații speciali au atins inimile participanților prin propriile experiențe, emoții și lecții din pierderile din viețile lor. Ce onoare să îi am alături și să construim împreună un container energetic de vulnerabilitate, oferind permisiunea de a fi cu adevărat umani. Nu doar cu părțile noastre bune, ci mai ales cu cele mai puțin bune, care au nevoie de atenție, acceptare și vindecare.
Cei care au vrut să experimenteze eliberarea emoțională la un nivel și mai profund au ales să meargă pe plajă pentru lansarea lampioanelor. Cu muzica zen, zâmbete și voie bună, am pornit spre mare.
Evenimentul s-a încheiat cu o ceremonie simbolică pe malul mării, unde am lansat lampioane, ca un exercițiu colectiv de eliberare a greutății interioare.
Mereu spun că totul se întâmplă cu un motiv. Vântul bătea tare, dar asta nu ne-a împiedicat să lansăm lampioanele simbolic, să le lăsăm să zboare câțiva metri în fața noastră și să simțim puterea eliberatoare a acestei practici. Cei prezenți au menționat că, în timpul experienței ghidate, le-au apărut lucruri de eliberat la care nici măcar nu se gândiseră conștient. M-am bucurat enorm să știu asta. Misiune îndeplinită! 💖
A fost cu adevărat special să ne amintim împreună că suferința face parte din această călătorie umană, numită viață, și că, atunci când ne permitem să o simțim în loc să fugim de ea, îi dăm șansa să își piardă din intensitate în mod natural. Fix asta vreau să îți amintesc și ție. Nu ești singur!
Caută să fii aproape de alte suflete dragi, mai ales în momentele grele. Asta ne unește.
Mulțumesc din toată inimioara tututor suflețelelor minunate care mi-au fost alături. A fost magic! 💖🫶🏻
Cartea 9 este acum disponibilă pe www.joycreators.ro. Este pentru tine dacă simți că ești pregătit să-ți îmbrățișezi durerea și să-ți găsești un echilibru nou în viața ta.
În spiritul eliberării emoționale, al practicării vulnerabilității și al conectării cu cei dragi, te invit să împărtășești: care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai cu cineva pe care l-ai pierdut?
Încep eu. Aveam vreo 7 ani când m-am trezit plângând pe la 5 dimineața. Eram la țară, la mamaia. Îmi promisese că mă va lua cu ea la câmp, dar nu mai era lângă mine când m-am trezit. Am presupus că a plecat fără mine. De unde? Ea era în bucătăria din curte, trezită de la 4 dimineața ca să-mi facă brânzoaice, să am de mâncat ce-mi place toată ziua. M-a găsit stând în funduleț, pe marginea patului, cu ochii umflați de plâns și spunând cu voce tare:
„Mamaia a plecat la câmp și pe mine nu m-a luat!”
Plânsul mi-a fost întrerupt: „De ce plângi, puiul lui mamaia?”
„Am crezut că ai plecat fără mine.”
„Cum să plece mamaia fără tine?”
M-a îmbrățișat și mi-a spus: „Hai să te îmbraci! Mergem la câmp, mamaie!
Doamne! Ce bucurie pe mine în momentele alea! 🥺💖
Rândul tău acum! Aștept cu nerăbdare să aud poveștile tale.
Și, dacă nu ți-a spus nimeni azi: Te iubesc și cred în puterea ta de a trece peste orice! 💖