Grand Bazaar Istanbul sau cum să îți dezvolți arta negocierii

Teorii despre arta negocierii știm toți. Practica ne mănâncă zilele, așa că m-am gândit să-ți povestesc de locul unde mi-am pus eu talentul la negociat în mișcare.

Grand Bazaar din Istanbul este una din cele mai mari și mai vechi piețe din lume, cu 61 de străzi acoperite și peste 4000 de magazine.

Are zilnic între 250.000 și 400.000 de vizitatori, iar în 2014 a ocupat locul numărul 1 ca fiind cea mai vizitată atracție turistică din lume, cu 91.250.000 de vizitatori/an.

Reține ceva important! Duminica este închis. Ca să nu mergi degeaba până acolo.

Este privit des ca fiind unul din cele mai mari shopping mall-uri din lume.

Grand Bazaar este situat în cartierul Fatih și ajungi foarte ușor din Sultanahmet.

Eu am stat în cartierul Eminonu, lângă podul Galata, cam la 30 de minute de mers pe jos, cu tot cu pauzele de intrat prin magazine.

Înainte de a ajunge prima data în Istanbul, am tot auzit că în Grand Bazaar dacă nu negociezi e ca și cum i-ai jigni pe vânzători. Cum nu-mi stă în fire să jignesc pe nimeni, abia așteptam să experimentez negocierile cu ei. :))

Cu mult entuziasm am pornit către primele magazine.

Primul lucru pe care l-am observat?

În toate cele peste 4000 de magazine vând numai bărbați.

Încearcă ei să fie prietenoși, dar de multe ori exagerează și devin mai agasanți ca românii noștri de prin piețe.

Dacă vezi femei prin poze, este pentru că erau la shopping.

Același lucru l-am remarcat în mai toate magazinele, restaurantele, băncile, exchange-urile ( so on) din Istanbul. Doamnele stau acasă, iar bărbații lucrează.

La noi am senzația că devine fix invers.

Din ce în ce mai mulți bărbați stau acasă și vezi din ce în ce mai multe femei în toate locurile/domeniile posibile.

Daaa… lumea a luat-o razna! :))

Să trecem la primul experiment de negociere… eșuat! :))

Întreb prețul, scad aproape jumătate (așa citisem pe net că se practică) și mă aleg cu un mare NU. Prețul e ăla pe care mi l-a spus prima data și gata.

Nu mă descurajez și zic să încep cu ceva mai mic.

Căci practica e mama învățăturii, doar!

Oprim la un magazin de suveniruri, la un nene în vârsta, care vorbea aproape perfect româna, spaniola, engleză, franceza și tot așa.

Mai toți știu și cuvinte în română și sunt foarte atenți la tine, la gesturi, la mimică, la cât de mult bun simț sau tupeu ai.

Eu eram din seria celor cu mult bun simț și asta nu m-a ajutat prea mult la primele negocieri.

Am negociat niște brelocuri cu Istanbul de la 5 lire la… 4,5 lire/ bucata. Rușinos! :))

Dacă ai senzația că ei spun un preț și tu altul mai mic și gata, te înșeli!

E important să studiezi puțin prețurile înainte și să oferi cât mai puțin pe produs, dar sigur pe tine și dispus să nu renunți la prețul pe care l-ai oferit.

La majoritatea produselor nu au afișate prețurile și trebuie să întrebi.

Cei care le au afișate au prețuri și de 5 ori mai mari decât prețul normal.

Comercianții de acolo au negociatul în sânge și nu se lasă decât atunci când văd că pleci și abandonezi negocierea.

Aici le-am prins punctul slab și ne-am dat seama cum merg de fapt lucrurile.

După ce am luat cu 1 liră/buc brelocurile pe care inițial le negociasem la 4,5 lire/buc, eu și prietena mea, Marinka, am prins curaj și am trecut la next level. :))

Am intrat într-un shop cu ochelari “dă firmă”.  :))

Alesesem două perechi de ochelari care erau pe gustul nostru și am început negocierea.

Ai mei Tom Ford, ai Marinkăi Dihor sau ceva. :))

Prețul? 120 de lire. Noi am crezut că ambele perechi, vânzătorul zicea că pe bucată.

După 30 de minute de negocieri intense zice că ni-i lasă la 60 de lire.

Scoatem noi să-i dăm 30 cu 30 și sare că nuuu! 60 de lire/buc.

Am zis că nu dăm în nici un caz banii ăștia pe ochelari, așa că am dat să plecăm.

A venit după noi și a încercat să ni-i dea cu 40 de lire/buc.

Noi că nu și că plecăm. El că nu ni-i poate da așa ieftin.

Evident că ni i-a dat cu 30 de lire/bucata, dar am pierdut aproape o oră din viață! :))

Deci de la 240 de lire ambele perechi, i-am scos la 60 de lire.

Ca să înțelegi potențialul pe care îl ai atunci când începi negocierile.

Uite-mă purtând cu mândrie ochelari Tom Ford (whatever :)) ) luați cu 30 de lire turcești și când ajungi prin Grand Bazaar să ai spor la negociat! :))