Am primit provocarea să povestesc cât de bine face mișcarea în familie și ce mă motiva pe mine să fac sport în copilărie…și am acceptat-o !
Eu am început cu sportul de foarte mică…și mi-a plăcut cam orice tip de sport.
Nu te gândi aici la sporturi de performanță, eu vorbesc de sporturile originale și distractive, pe care le-am practicat în copilărie.
Mare parte din vacanțe le petreceam la țară, la mamaia mea.
Mamaia este și acum, la 76 de ani, o persoană super activă , care nu are stare și care face mișcare fără oprire. Că este plină de energie, glumeață și foarte vorbăreață …ăsta e un bonus…care s-a lipit și de mine, încă de mică. :))
De la ea am învățat să fiu activă, să fac lucrurile repede și bine. Pe mine ea m-a motivat să fac sport.
De la ea am învățat să fiu sociabilă și să fiu prietenoasă cu toată lumea, fără diferențe.
Cred că printre primele sporturi pe care le-am practicat alături de ea a fost…smulsul la fasole. :))
De pe la 5 ani , cred, am început să merg cu mamaia la câmp. Rar se întâmpla ca o zi să semene cu alta și oricât de obosită ajungeam acasă la finalul zilei, eram fericită. Eram singurul copil din colectiv și toată lumea mă îndrăgea imediat. Eram o răsfățată.
Am avut o copilărie fericită, departe de tehnologie și tot ce există acum.
O admiram pe mamaia cât de iute e și încercam să o imit. Eram ajutorul ei la smuls la fasole, iar după ce îmi intram în mână , mă mișcam mult mai rapid, iar noi terminam mereu primele.
Nu îți imagina că după ce terminam rândurile noastre stăteam, ne apucam imediat să le ajutăm și pe colegele care rămâneau în urmă.
Plecam la 5 dimineața spre câmp, ca la 11 când se încălzea tare să ne retragem cu treaba terminată.
Entuziasmul că fac ceva util, mă făcea să uit de oboseală, singurul lucru care îmi mai amintea de asta era durerea de mijloc care se instala, pentru că trebuia să stai aplecat ca să execuți operațiunea. :))
Nu mi-a plăcut niciodată să mă plâng, probabil tot de la mamaia am învățat asta.
Cea mai frumoasă parte mi se părea…pauza de masă.
Atunci toată lumea se strângea, puneam păturile pe jos, fiecare scotea ce avea și se mânca la comun.
Fiind singurul copil, imaginează-ți că tot ce era mai bun…ajungea la mine. :))
Când au văzut că a apărut un copil în gașca lor, în fiecare zi, toate mămăițele îmi aduceau surprize sau îmi făceau ceva bun. ( Nu mai aveam o mamaie, aveam o gașcă întreagă ) :))
M-am simțit tare iubită în gașca de la câmp.
Sportul / Câmpul …connecting people ! :))
Faptul că am scris asta acum, mi-a trezit o grămadă de alte amintiri superbe, care rămăseseră prăfuite, într-un colț de memorie.
Acum că stau să mă gândesc, am făcut mai mult sport decât credeam sau îmi aminteam.
Alt sport pe care l-am practicat ani de zile… mersul la cules la porumb.
Debutul la cules la porumb l-am făcut tot la câmp cu mamaia. Ăsta sport adevărat ! Lucrai cam tot corpul. Singurul lucru care îmi amintesc că mă cam deranja, era faptul că mă zgâriau frunzele uscate, atunci când înaintam pe rând.
Apoi mi-am continuat cariera în cules la porumb, mergând cam pe la toate rudele care aveau nevoie de ajutor. Eram deja la next level, un mic expert în domeniu. :))
Am învățat de mică să găsesc distracție în orice situație, așa că nu-ți imagina că 1-3 km sau cât avea rândul pur și simplu culegeam porumb și mă plictiseam. Făceam tot timpul glume, ne speriam între noi, când cineva o lua prea în față ,ne ascundeam să creadă că am dispărut,etc.
Lucrurile astea chiar erau amuzante :))
La încărcat la porumb era iar distracție. Aveam porumbul strâns în cuiburi și aruncam cu mâna către căruță, remorcă sau în ce încărcam în ziua respectivă.
Nu-ți imagina că nimeram mereu ținta. Se lăsa cu râsete la greu, când nu nimerea nimeni și trebuia să o luăm de la capăt cu încărcatul. Și mai tare era ca atunci când nu eram atentă, căruța / remorca înainta și aruncam un braț de porumb în câte cineva , care încărca din partea cealaltă. :))
Nu-mi mai amintesc cum sunau înjurăturile pe vremea aia, dar să trecem peste. :))
Pe mine cred că mă motiva distracția atunci. Chiar daca eram mai mult printre oameni mari, mă distram maxim. Oboseala o simțeam 3 secunde, doar când puneam capul pe pernă, pentru că nu vedeam greutate în ce făceam. O aveam exemplu pe mamaia și asta îmi era suficient.
Țin minte că mamaia se îngrijorase într-o seară, zicea că o să mă îmbolnăvesc, că e prea greu pentru mine să merg zilnic cu ea, așa că în noaptea aia am dormit cu grijă, mi-era că mă lasă acasă și nu vroiam.
Ea se trezea de pe la 4 să facă pachetul pentru la câmp și în dimineața aia țin minte că am ieșit pe scările din fața casei și am început să plâng. Nu mai era lângă mine în pat și luminile erau stinse.
Și acum își mai amintește mamaia ce ziceam și mă amuză tare :
“Ahham, mamaia a plecat și nu m-a luat și pe mine la câmp !” :))
Ce mi s-a luminat privirea când am văzut-o că apare în fața mea, n-o să uit niciodată !
Nu plecase fără mine, se dusese în grădină să ude, pentru că nu mai plouase de mult.
Mi-a zis așa : “Cum să plece mamaia fără tine, puiul meu ? “
Parcă îmi dau un pic lacrimile…nici nu știam că îmi mai amintesc lucrurile astea.
I-am sărit în brațe și nu pot să descriu ce bucurie am simțit atunci, parcă o simt și acum.
Uhh ! Am foarte multe povești cu copilăria mea și cu sportul, tocmai au reînviat în memoria mea, așa că promit că o să mai scriu despre asta.
Alte sporturi pe care le-am practicat în copilărie și despre care trebuie să vă povestesc, pentru că sunt toate legate de întâmplări amuzante : la legat la vie, la cules la vie, cules la fructe, la făcut chirpici, la lucernă, la cules la urzici, la spălat de covoare la Dunăre…pfff…am făcut ceva sport la viața mea, mai sunt multe , dar ar fi cazul să mă opresc. :))
Zău că mi-a prins bine tipul ăsta de mișcare, am învățat de mică o mulțime de lucruri, am învățat să fiu activă, am învățat să văd binele în orice situație, am învățat să nu mă opresc când mi-e greu, am învățat să-mi depășesc limitele fără să-mi dau seama măcar.
Te provoc și pe tine să-ți amintești ce te motiva să faci sport în copilărie, să-ți regăsești motivația, să-ți iei familia și să te întorci la mișcare. Pentru că mișcarea face bine, iar sportul chiar e sănătos.
Ai ocazia să faci asta gratis, totul e să vrei.
Toate detaliile sunt aici http://miscareafacebine.ro/oradesport/
Este al şaselea an consecutiv în care intră în scenă caravana Mişcarea face bine, powered by Dolce Sport, sub forma unui festival sportiv – Cea mai mare oră de sport. Acesta se întinde pe parcursul celor trei luni de vară, în 3 oraşe din România (Bucureşti, Braşov şi Mamaia), cu câte 12 ore în fiecare oraş.
După ediția din București, caravana ajunge la Braşov pe 9 iulie. Iubitorii sportului, ai mişcării vor ocupa Piaţa Sfatului, timp de 12 ore, pentru a lua parte la cea de-a șasea ediție a evenimentului “Cea mai mare ora de sport”.
Festivalul va avea loc în intervalul 9:00 – 21:00 și va cuprinde:
- Clase de fitness cu unii dintre cei mai buni instructori din ţară şi din străinătate: RealRyder- biciclete, OneCore – step aerobic, Zumba, Steel Programs, Kangoo Jumps, TotalGym – Functional Training, Boot camp şi Shooting Gate pentru pasionații de fotbal.
- Kids BikeSchool – zonă specială de poligon pentru copii, unde cei mici vor învăța, alături de instructori specializați, tehnici de mers pe bicicletă și reguli de circulație și de siguranță în trafic.
- Crosul caritabil UpDown Run, cu două probe, în buclă cu start în Piaţa Sfatului:
- 4 km, pentru cei care vor să descopere bucuria alergării,
- 7km, cu 340m diferenţă de nivel, pentru alergatorii de cursă mai lungă şi care nu se tem de înălţimi şi căţărări.
Cea mai mare oră de sport este un festival de fitness și sport, pus în scenă de smartatletic şi GetFit pentru Dolce Sport şi Telekom Romania, în parteneriat cu Asociația Șapte Scări, din Braşov. Parteneri: Aqua Carpatica, Ciuc Natur Radler, Eisberg.
Dacă ești prin Brașov trebuie neapărat să mergi să încerci cât mai multe tipuri de mișcare, așa vei afla ce ți se potrivește și te vei întoarce motivat la un stil de viață sănătos.
Mai este foarte puțin până când evenimentul ajunge și la Mamaia, așa că fii cu ochii pe mine, cum am noutăți, voi posta.
Eu am fost și anul trecut , și acum 2 ani la Mișcarea face bine în Mamaia, pe scenă, la clasa de Kangoo Jumps, așa că o să te invit să-mi fii alături și anul acesta.
2015
2014
Hai, la mișcare toată lumea ! 🙂