Observ tot mai mult cum ni se prezintă un scenariu global asupra a tot ce se întâmplă și, cum mie îmi place să gândesc critic și să pun sub semnul întrebării orice până să cred, observ și cum toate sursele de informare alternative sunt blocate, într-un fel sau altul.

Marea provocare a generației mele și a tuturor generațiilor, de fapt, este că am fost educați CE să gândim și nu CUM să gândim pentru noi.

Știu că, dacă împărtășesc cu tine punctele mele de vedere sincere, site-ul meu, ca toate site-urile, este analizat de diverși algoritmi, care vor decide ulterior, dacă tu trebuie să vezi sau nu ce am scris eu aici.

Libertatea de exprimare este din ce în ce mai constrânsă și cenzurată.

Mă gândesc cu compasiune la cei care digeră tot ce li se servește în feed, la Tv și orice alt tip de media.

De ce?

Pentru efectul pe care informațiile respective îl au asupra lor.

Mulți sunt depresivi, fără speranță, triști, trăiesc cu frică, cu anxietate, au poate gânduri sinucigașe, se simt inutili, se simt singuri și tot așa.

Studiile arată că cei mai populari oameni online (ăștia cu cele mai multe laicuri) au sentimentul de singurătate cel mai acut.

Fiecare este liber să creadă ce vrea și respect dreptul fiecăruia de a face asta, dar, inevitabil mă întreb:

Dacă oamenii nu au conștiința să gândească critic și li se servesc doar anumite informații, este atunci etic și just să crezi că oamenii chiar sunt liberi să gândească ce vor, atât timp cât sursele de informare și percepția despre ceea ce se întâmplă sunt controlate fără cunoștința lor?

Oare oamenii realizează că butonul de stop pentru suferința lor este, pur și simplu, să oprească contactul cu acele surse de informare toxice și negative?

Oare câți dintre români s-au oprit vreodată să se autoanalizeze și să observe conștient impactul pe care informațiile, postările, comparările cu alții și știrile îl au asupra lor?

Să observe obiectiv cum se simt când văd anumite știri și cum se simt când, să zicem, în loc să fie expuși la astfel de știri, aleg să joace un joc de societate cu familia lor, aleg să gătească împreună, aleg să servească o cină liniștită împreună?

E doar un gând, așa, de sâmbătă seara.

Ți-am zis doar că nu gândesc înainte postările.

Ce vor degețelele mele, asta tastează.

Astăzi a fost o zi plină de natură, citit și conectat cu liniștea.

Am lăsat telefonul acasă. Simțeam anxietate și că aș pierde ceva când am început să fac prima dată asta, la începutul lunii. Mi s-a părut tare ciudat! Așa că am lăsat telefonul acasă și am petrecut din ce în ce mai mult timp fără el în ultimele zile. Ghici ce? Nu s-a întâmplat nimic că nu l-am avut cu mine. Dacă am avut apeluri pierdute, am sunat înapoi. Dacă am avut mesaje, am răspuns, dacă am avut e-mail-uri, am răspuns. Senzația de falsă urgență și ideea că pierzi ceva fără telefon este doar o iluzie. Iar această iluzie crează dependență și distruge vieți, relații și conexiunea umană, când este lăsată să devină o prioritate. Am observat că acum las telefonul acasă cu ușurință și bucurie.

Ce se întâmplă când nu îl am cu mine?

Revin la viață și observ mai multă viață.

Admir albastrul cerului, aud păsările ciripind, observ copaci, frunze, frunți încrețite, zgomotul mașinilor, arhitectura clădirilor, decorațiuni aleatorii pe geamul caselor pe lângă care trec, văd copii jucându-se în parc, zâmbesc conștient oamenilor din jur, salut necunoscuți pe stradă, fac cu mâna șoferilor de autobuz, privesc cu compasiune adolescenți, care stau unii lângă alții afară, dar au ochii fiecare în telefonul personal, observ cupluri, care așteaptă la semafor, în mașini, se ignoră complet, în timp ce stau hipnotizați cu ochii în telefon, privesc porumbeii, care umplu cu viață cerul și care mă trezesc la realitate, de fiecare dată când mintea îmi zboară (zboară foarte aproape de oameni), fac contact vizual cu oamenii din jur. Aș putea să scriu până mâine! Wow! câte de multe alte chestii poți observa, când renunți la telefon și ești treaz.

Cum salvez lumea făcând asta?

Simplu! Un zombi în minus pe străzi. ?

Mă salvez pe mine de iluzia dependenței de mobil și aplicații. Super Joy în acțiune! ? ??‍♀️?✨

Azi mi-am luat porția de viață adevărată și am finalizat cu succes și prima zi de fasting.

Hai să vedem cum a fost:

  1. Nu am consumat zahăr. Azi clar bifat cu succes. Am consumat doar apă. ?
  2. Citit cu succes pentru o oră. Azi am citit peste 3 ore, în aer liber. Îți spun, Cristina de acum este o altă persoană. Privesc în urmă cu 5 ani, cum, după 10 minute de citit, lăsam cartea și făceam altceva. Mă plictiseam repede, trebuia să-mi stimulez creierul cu diversitate. Azi, dacă am o carte interesantă, citesc și 12 ore, fără să cer nimic. Poate apă. E minunat cum am evoluat printr-un proces de îmbunătățire zilnică de 1%. Ca să vezi că funcționează. În 2021 estimez să citesc dublul cărților citite în 2020 și asta cu un mare drag pentru citit. Îmi place persoana care devin și numai eu știu cât mi-a luat să o creez. ??‍♀️
  3. Antrenamentul zilnic, de o oră, bifat și azi. Ținând cont că azi n-am mâncat, mișcarea de azi a fost peste 1 oră de plimbare afară. Despacito, așa.
  4. Azi am băut cei 2l de apă. Realizat. Mai ales că asta a fost micul dejun, prânzul și cina. ??
  5. Azi am mâncat raw vegan. Daaa, azi am mâncat aer raw vegan! ??‍♀️? Azi a fost prima zi de fasting când m-am gândit de multe ori la mâncare și am tot încercat să mă corup să opresc fastingul. Întrebarea magică care a schimbat tot? M-am întrebat: E oare ăsta gândul meu? E oare gândul ăsta aliniat cu decizia mea? CLAR NU, am răspuns fără îndoieli. Eu am luat decizia să fac fasting, fără să-mi impună nimeni asta și pentru că urmăresc un anumit obiectiv.  Așa că, orice gând care nu se aliniază cu decizia mea și care mă sabotează, îl iau la întrebări. Iar simplul fapt că îmi pun la îndoială gândurile care îmi vin în cap, mă face să mențin cursul de acțiune dorit. Pam-pam! ?
  6. Azi a fost ziua 23 fără Whatsapp și ziua 27 fără Facebook. Mi-aș dori ca toți oamenii să vadă, măcar pentru cinci minute, ce văd eu și cum se vede viața, după așa perioadă de detox. Cum niște instrumente inutile ne fac nefericiți fără să ne dăm seama și cum niște chimicalele declanșate în corp, de la anumite acțiuni, atunci când folosești aplicațiile astea, maschează asta.
  7. Plata cash. Azi am cumpărat doar apă și mi-a venit un gând să mulțumesc tuturor celor care încă folosesc cash și mai ales celor care merg la operatori umani, în magazine sau când cumpără ceva. Ei sunt cei care, își dau seama sau nu, ajută alți oameni și susțin dreptul la confidențialitate, la libertatea de mișcare și la a face ce vor cu banii lor, fără să fie urmăriți și să devină subiect de statistici și preziceri pentru reclame targetate. Cei care fac asta sunt un pic mai treji din iluzia care ne zice că banii cash transmit mizerii, dar ziarele nu fac asta. Sau alimentele/produsele pe care le iei după raft nu fac asta. Cine le pune acolo? De unde vin? Prin câte mâini trec până le ia cineva de pe raft? Mă lași? ? E trist să văd cât de ușor oamenii cred toate porcăriile și toată gălăgia menită să manipuleze comportamente. Știu însă, că oamenii sunt mai inteligenți de atât și mai știu că, pe măsură ce toată mizeria continuă, vor începe să se trezească și mai mult și să-și pună întrebări despre tot ce se întâmplă. Oamenii văd dincolo de manipularea media, iar cash-ul va rămâne în societate. Până atunci, după luna asta în care am plătit cash, mi-am demonstrat că se poate și că nu e nici o greutate. Ba, mai mult, mi-a dat un sentiment nou de control asupra cheltuielilor, devenind conștientă de valoarea produselor cumpărate și punându-mi întrebări despre fiecare lucru pe care intenționam să îl cumpăr, deși nu era pe lista, dacă este ceva necesar sau shopping compulsiv, prin manipularea de reclame, culor, reduceri și alte șmecherii cu care magazinele ne măresc “pofta” de cumpărături.
  8. Maraton. Alergat pe 20.02.2021. Mă mândresc și voi posta asta până în ultima zi. Yuhuu! Bravo, eu! Whoop whoop! ???‍♀️
S-ar putea să-ți placă și:  În culise la Iaki SPA. De la 17 ani la...16!

Și uite așa, am trecut și de o zi de fasting. Mă simt foarte light și zen acum, deși, pe la 5 pm mă luase puțin amețeală. Nu-i bai, o cunosc deja, e semn că organismul e pe detox mode. Să vedem ce gânduri îmi mai trec și mâine prin minte. ?

Fug să mai citesc puțin, așa, înainte de somn.

Că tare-mi place! ?

Să ai zile liniștite și pline de prezență, oriunde ai fi!

Te îmbrățișez tare de tot! ?

Pe mâine! Ultima zi din provocare! Îți vine să crezi? Mie nu! WOW! ?

Xoxo ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *