Ce se întâmplă de când alerg zilnic la 6 dimi ?

by - 15 septembrie


A trecut ceva timp de când am început să alerg la 6 dimi și să văd în fiecare zi răsăritul, așa că m-am gândit să trag câteva concluzii, care poate te vor inspira și pe tine să-mi urmezi exemplul. 
În primele zile trezitul la 5 dimineața era foooarte greu.
Daaaa, nu-ți imagina că săream din pat și o luam la fugă.
Mai ziceam și eu că mai stau 5 minute.
Mai ales că pe vară, nopțile au fost și mai scurte.
Indiferent la ce oră ajungeam acasă și dacă apucam să mai dorm sau nu, nu am sărit nici o zi peste alergare.

Poza de mai jos e o poză pe care sigur vreau să mi-o amintesc.
Singura zi când cerul a fost așa roz la 6 dimi, a fost de ziua mea. 
Și se întâmplă ca rozul să fie culoarea mea preferată.  :)
Yuhuu ! Un cadou neașteptat care mi-a pus un zâmbet mare de tot pe față ! 
Jur că mi-a zâmbit și sufletul când am văzut cerul ! :)

Acum mă trezesc foarte ușor, de cele mai multe ori fără alarmă și cu o energie proaspătă, de parcă am dormit suficient, chiar dacă de cele mai multe ori dorm maxim 4 ore.
La început mi se părea greu și alergatul în sine. Deși fac sport zilnic, parcă îmi venea să renunț după primul km. Nu știu de ce, așa simțeam, rezistență am destulă, deci nu din cauza asta.
Zona de confort îmi zicea că e mai bine acasă, la somn, cred ! :))
Acum, cu fiecare zi care trece, alerg și mai mult. În fiecare zi îmi propun să alerg cu încă puțin mai mult, pentru a progresa și în fiecare zi reușesc. Dap, e o super senzație când văd că am putut să fac ce mi-am propus.

O perioadă de câțiva ani, da...ani,  mi-am dorit să văd răsăritul vara, pe plajă și din anumite motive nu am reușit, deși e un lucru aparent banal și ușor de realizat.
Anul ăsta cred că am văzut de cele mai multe ori răsăritul, cred că l-am văzut de mai multe ori decât l-am văzut toată viața la un loc. Și nu regret nici măcar un minut de somn pierdut pentru asta.
O știi pe aia cu "Bucură-te de lucrurile mărunte" ? Pentru mine zicala asta e un stil de viață și răsăritul în fiecare dimineață e un lucru mărunt, care îmi aduce bucurie, un bonus la alergarea de dimineață. 
Cam la orice lucru pe care îl faci cu perseverență în viață se văd și rezultate, indiferent de natura lor. :))
Ușor ușor am devenit un mic expert în răsărit, fără să vreau și fără să-mi dau seama.

M-am trezit că în discuțiile cu prietenii, despre răsărit, să am un punct de vedere foarte elaborat, fără să știu nici măcar eu asta, m-am trezit dându-mi cu părerea într-o manieră foarte profesionistă.  :))
Acum știu zilnic cam pe la ce oră răsare soarele, cam cum va arăta în funcție de cum este cerul, dacă se va vedea cum iese din mare, gen sau dacă se va vedea direct mai sus. ( câteodată pare senin, dar nu e )
E chiar amuzant !  Ar trebui să bage în COR și meseria asta de expert în răsărit. :))
Alerg de la Cazino, până pe plaja Modern, apoi pe dig și înapoi, așa că toată vara am luat pulsul zonei.

Diminețile de vară au fost foarte agitate, chiar și la 6 dimi.
Ședințe foto cu miri și mirese, turiști care se fotografiau cu răsăritul,oameni în vârstă care își dădeau întâlnire pe faleză la aceeași oră, paznici sau muncitori care își împărțeau pâinea cu pescărușii, oameni care își plimbau cățeii, dar ce mă impresiona și mai mult era să văd tătici care își plimbau bebelușii, lăsând-o, probabil, pe mami , să doarmă în liniște acasă. Ce drăguț ! :)
Pe traseul meu de alergare am întâlnit aproape aceeași oameni mereu, așa că, inevitabil, mi-am făcut prieteni noi.
Mă rog, trebuie să precizez că îmi fac prieteni noi cam peste tot pe unde merg, pentru că sunt mega extra sociabilă...that`s just me ! Și nu, nu mi-aș dori să mă schimb niciodată ! :)
Și nu mi-e rușine să recunosc că abilitățile de socializare le am de mică, de la mersul la câmp, alături de mamaia mea. Am crescut pe lângă mulți oameni de calitate, oameni de la țară, cu suflete frumoase și mă mândresc cu asta !  :)
M-aș bucura dacă ar înțelege cât mai multă lume că suntem oameni, că e normal să ne salutăm, că e normal să ne ajutăm, că e normal să zâmbim, că ceea ce este anormal e să ne comportăm ca niște roboței, și ca fiecare să își vadă doar de telefonul / tableta / laptopul lui, cum se întâmplă tot mai des.
Pe măsură ce trece timpul, observ că oamenii uită să socializeze în viața reală sau le este din ce în ce mai greu și asta nu e ok. 


Prietenii mei noi ? De la bunicuțele care încercau să alerge câțiva pași cu mine în fața cazinoului și pe care le încurajam mereu, la paznicul de lângă mașina de înghețată, care se pregătește mereu să plece acasă atunci când alerg, pentru că își termină programul, care de fiecare dată când vede că mă apropii iese să-mi zică bună dimineața și-mi spune repede că a făcut și el sport 24 de ore cât a fost în tură, la cei care se ocupă de terasele din port - și care, la fel, chiar dacă montează mese, pun flori și pregătesc terasele de deschidere, se opresc mereu să mă salute și să-mi ureze o zi frumoasă, la pescarii care îmi zic foarte drăguț un sincer "Bravo, domnișoară !", la doamna care plimbă în parcarea de lângă plaja, în fiecare dimineața , la aceeași oră, 3 câini.

Oameni simpli, care au un comportament frumos, care îmi zâmbesc și care îmi fac diminețile mai frumoase și de care am prins drag fără să-mi dau seama.
Cum mă simt după ce alerg ?
Transpirată ! :))
Glumesc...sunt și transpirată, dar asta nu e important.
Mă simt plină de energie și gata de o nouă zi plină.
Alergarea la 6 dimineața chiar te încarcă cu energie pentru întreaga zi.
Chiar dacă nu mă crezi și zici că somnul face asta, te-aș provoca mai degrabă să încerci și să vezi cum te simți în ziua în care alergi.
Poate nu se vor vedea rezultate extraordinare din prima zi, dar sigur te vei simți diferit în ziua aia.
La început, în primele 2-3 zile,recunosc că pe la ora 15 mă lua un somn, ceva deosebit ! :))
Probabil și pentru că nu prea apucam să dorm...mai deloc. :))
Dar asta a fost fix în primele zile și probabil pentru că nu prea îmi dormeam nici cele 4 ore. :))
Acum mă simt excelent în fiecare zi, sunt plină de energie de la 5 dimi până seara târziu și nu pot să zic că stau toată ziua, am foarte multe activități, dar pe toate le fac cu energie și cu zâmbetul pe buze.

Concluziile mele ?
E chiar tare să alergi la 6 dimi.
E tare că am reușit să fac asta și că a intrat în programul meu, în mod natural.
E tare că îmi crește rezistența și motivația de la zi la zi.
E tare că întâlnesc zilnic aceeași oameni prietenoși și zâmbăreți la o oră așa matinală.
De câteva zile e și mai tare că pot sta pe plajă, în liniște... doar eu cu marea și cu gândurile mele.

Și...e chiar frumos să vezi răsăritul de la mare, trebuie să faci asta măcar o dată pe vară. 

S-ar putea să-ți placă și

2 comentarii

  1. 'dar ce mă impresiona și mai mult era să văd tătici care își plimbau bebelușii, lăsând-o, probabil, pe mami , să doarmă în liniște acasă.' Mai exista minuni, inca.....:)
    Nu pot decat sa confirm multe din ce mentionezi aici.....

    RăspundețiȘtergere
  2. Hehe...tocmai de asta m-a impresionat să văd asta, draga mea.
    E chiar frumos să vezi că mai există astfel de bărbați ! :)

    RăspundețiȘtergere